Dimineața ne este luminată de 2 papagali cu poftă de conversație. „Hello!” și „Bye bye!” sunt la loc de cinste și încercăm să le îmbogățim vocabularul cu folclor neaoș, dar se vede că nu prea prind. Filmăm peștii dintr-un bazin aflat în apropriere pentru un ulterior montaj și părăsim stabilimentul cu destinația Atlantic. Temperatura e undeva la 35 grade C și străbatem deșertul Namib spre Skeleton Coast. Câțiva km rulăm în compania unor munți/dealuri mai îndepărtate, dar dintr-odată aceștia dispar și ne trezim pe un ocean de nisip și nimic de jur împrejur, cât vezi cu ochii, cu excepția stâlpilor de tensiune. Tragem câteva poze și ne continuăm drumul, iar temperatura scade brusc, după câțiva km, până la 19C. Surpriza e de scurtă durată, pentru că simțim mirosul altui ocean către care ne îndreptăm grăbiți, ieșind chiar și de pe drumul principal, și nu renunțăm până când nu vedem Atlanticul. Urmează câteva ore bune de relaxare, respirând din briză cu nesaț, bucuroși că am tăiat Africa de la un ocean la altul. Distanța până la Swakop e undeva la 70 km pe care îi parcurgem ușor și senzația e că intrăm într-un decor de film: case și vile din 1900, printre care se ivesc construcții noi care completează de minune atmosfera existentă. Deși traficul de oameni și vehicule este ca și inexistent, primele încercări de a găsi cazare se soldează cu tot atâtea eșecuri – prețuri mari (130/150 USD dubla) sau locurile deja ocupate. În cele din urmă găsim o variantă convenabilă și, cu problema rezolvată, încercăm să mâncăm ceva. Surpriza este și mai mare, pentru că la primele 4 restaurante la care am încercat, toate mesele au fost rezervate în avans. Scotocim prin tot orașul, pe străzile ridicol de largi pentru traficul de moment și nimerim într-o cârciumă în care, se pare, toată lumea se cunoaște cu toată lumea. Orice nou venit are nevoie de jumătate de oră de saluturi ca să ajungă la masă. Calculăm zilele ramase și plănuim să zăbovim vreo 2 zile în localitate.
~~~~~~
Our morning starts with a conversation with two parrots that keep repeating “Hello!” and “Bye bye!”. We try to teach them some Romanian words but it doesn’t seem they are learning them. We film the little fish swimming in a nearby tank and leave the place heading to Atlantic. It’s 35 degrees outside, and we are crossing the Namib desert to reach the Skeleton Coast. For a few miles we see some mountains/hills far away, but all of a sudden they disappear, and we are surrounded by an ocean of sand with nothing else around us except for some utility poles. We take some photos and keep driving. The temperature drops to 19 degrees, and we smell the scent of another ocean, rushing towards it. For a few hours we are enjoying the ocean view, we feel the breeze and breathe the salty air. We crossed Africa from one ocean to another. There are 70 km to Swakop, and we cover them in no time. The town feels like it is stuck in time, there are houses and buildings in the 1900′s style, but there are some new ones as well. Although there is no traffic and few people, we have problems in finding accommodation. either the prices are too big for our budget or there are no rooms available. Eventually we find something convenient. We are more surprised to find out that it’s really hard to eat something here because all the tables in the first 4 restaurants have been booked already. Searching for a place to eat we happen to find a tavern where everyone knows everyone. After spending half an hour saying “Hi” to everybody, because this is the custom, we get to our table where we order something to eat and agree to spending two more days in this town.
