Day 27, April 23

Botswana

P4231337

Drumul până la ferry nu durează mai mult de o oră, după care trecem Zambezi pe malul din Botswana în mai puțin de o oră cu formalitățile vamale incluse. Noutatea o constituie măsurile de dezinfecție a materialului rulant, trecerea printr-un bazin a mașinii și înmuierea tălpilor pentru pasageri, măsuri ce se vor aplica de mai multe ori în cursul drumului. Calitatea infrastructurii mai urcă o treaptă și trecem fără probleme prin câteva parcuri naționale fără a mai fi surprinși de elefanții din peisaj aflați în postura Techirghiol. Spre deosebire de ceea ce am văzut până acum, drumurile nu mai trec prin localități, ci le ocolesc cumva, așa că la căderea serii suntem în mijlocul savanei, acompaniați de turmele de vaci și de un număr considerabil de măgari care pasc cu grație și se plimbă cu o nesimțită nonșalanță pe drumul principal. Se lasă noaptea și la lumina farurilor drumul devine o pistă de aterizare – marcaje reflectorizante pe sute de kilometrii – galbene pe margine și portocalii pe mijloc, cu treceri la verde pentru spatii de parcare și roșii pentru depășiri interzise sau curbe periculoase. Între timp mai imortalizăm un apus – de unde tot apar culorile astea?- și cu atenția mărită la animalele libere care mai urcă pe carosabil din când în când, ajungem în Maun – centru de operațiuni pentru delta Okavango. Închidem ziua la un restaurant vis-a-vis de aeroportul internațional unde prindem la un spritz – primul după atâta amar de timp – Real-Bayern.

~~~~~~

The short trip to the ferry doesn’t take more than one hour, and we are soon on the other shore of the Zambezi, on Botswana’s ground in less than one hour including all the formalities. What takes us by surprise is the fact that everyone and everything that crosses the border has to be disinfected. Therefore our car and shoes are being dipped in some kind of solution, safety measures that would be applied many times along the journey. The quality of the road gets better and better, and we pass through some national parks without problems and without being surprised by elephants. As far as we’ve seen the roads were built so they could avoid passing through the villages. At dusk we are in the middle of the savannah, accompanied by herds of cows and a large number of donkeys, grazing and walking undisturbed on the main road. It’s getting darker, and the road becomes a runway illuminated by our car’s headlights. There are yellow and orange marks on the road, green ones for parking spaces and red for prohibited passing and dangerous curves. Meanwhile we can’t stop taking some pictures of the incredible sunset. Where are all these colours coming from? We pay much attention to the animals running free on the road. We are soon in Maun, the operational centre for Okavango Delta. We look for a restaurant to grab something to eat and catch a football match on the restaurant TV: Real-Bayern.


«

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *