După 12 ore de zbor, ne apropiem, în sfârșit, de aterizare. Primul lucru care îți atrage atenția este pământul… Roșu, pietros cu smocuri de verdeață ici-colo și evident palmieri peste tot. Apoi se deschide ușa avionului și te lovește căldura. Prima senzație este de lovitură în frunte, apoi de respirație grea și abia apoi simți aroma Africii. E greu de descris, e un miros dulceag, fin și absolut seducător. Echipamentul nostru personalizat atrage imediat atenția și profităm din plin, noul nostru prieten ad-hoc de la securitatea aeroportului ne împinge în fața unei cozi imense de unde luăm rapid vizele de intrare….Și imediat, șocul adevărat…traficul….Este imposibil de descris în vorbe. O aglomerație ireală unde se amestecă microbuze, motociclete, scutere, turme de capre, de vite, biciclete, mașini de lux, camioane. Cea mai interesantă apariție a fost un scuter pe care îl conducea tatăl, în spate de tot era mama, între cei doi copilul, iar copilul ținea bine o capra..Speachless!! ..Toți oamenii se grăbesc, toți claxonează, intră din toate direcțiile și folosesc orice metru liber să înainteze în viteză. Când pe dreapta, când pe stânga, când pe mijloc. Toate astea, adăugate faptului că se circulă pe „partea greșită a drumului”, adică pe stânga cu volan pe dreapta, ne-a pus un pic pe gânduri. Ne întrebam, amuzați deocamdată, cum o să ne descurcăm…
Oamenii par la prima vedere …altfel. Deși se vede că cei mai mulți sunt săraci, extrem de săraci, nu am văzut până acum vreo față tristă sau apăsată de gânduri. Toți râd, îți zâmbesc larg, vor să te ajute, să te îndrume și dacă iese și un bănuț, fericirea e și mai mare.
Am respirat Oceanul Indian la flux, ne-am și „botezat” în el și am bifat azi al treilea Ocean în care am făcut baie. Apoi odihnă…Mâine trebuie să luăm legătura cu agentul liniei de navigație să rezolvăm problema actelor înainte să ajungă vaporul și așteptăm cu nerăbdare mașina…
Informații despre Kenya
1 Comment
Tim pumnii pentru voi